Bacterii unicelulare

Organism unicelular

Vibrioni Bacterii filamentoase Actinomyces Dupa diviziune, celulele pot ramane unite intre ele prin invelisul gelatinos, alcatuind cenobii agregate de celule de forma diferita. Astfel, la prima diviziune din coci rezulta diplococi, iar printr-o noua impartire in alt plan, se ajunge la o cenobie de 4 celule, deci tetracoci. Asemenea cenobie, in urma mai multor diviziuni, capata aspectul unui cub, fiind denumita sarcina. Dupa mai multe bacterii unicelulare se pot obtine si cenobii de alta forma, de exemplu cu aspect de ciorchine constituind stafilococi.

Din diplococi, prin diviziune repetata intr-o singura directive, se ajunge la forma de siraguri de margele sau streptococci.

De asemenea si bacteriile de forma alungita baciliprin diviziune pot alcatui cenobii, care au aspectul unor filamente. Sunt si forme bacteriene asa numite de involutie, cu aspect de L, I, Y, X, care apar datorita bacterii unicelulare de mediu nefavorabile.

Organizarea celulei Bacteriile au celula de tip procariot, mai simpla decat celula eucariota. Principalele diferente constau în faptul ca celula are un singur cromozom amplasat intr-un nucleoid lipsit de membrana nucleara si nu contine organite detasate de membrane.

Aceste exemple pot conține termeni colocviali. Traducere "organismele unicelulare" în engleză single-celled organisms one-celled organisms Alte traduceri După știință, primele vietăți de aici au fost organismele unicelulare, picături mititele albe sau verzi de According to science, the first living things here were single-celled organismstiny little white or green blobs of nothing in particular that lived under the water. Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Partile componente ale celulei bacteriene sunt: peretele celular si structurile extraparietale, membrana plasmatica, citoplasma citosolul si structuri organite bacterii unicelulare citoplasma nucleoid, ribozomi, vacuole de gaz, mezozomi. Peretele celular.

O celula bacteriana prezinta la exterior un perete rigid care are o mare diversitate structurala ce influenteaza comportarea celulelor la diferite conditii de mediu si conditioneaza afinitatea tinctoriala a bacteriilor.

Inca dinChristian Gram a constatat ca bacteriile reactioneaza diferit atunci cand se aplica aceeaşi tehnica de colorare si pune baza metodei diferentiale de colorare ce ii poarta numele, prin care bacteriile sunt impartite in doua mari grupe: bacterii Gram-pozitive si bacterii Gram-negative.

Peretele celular asigura forma rigiditatea celulei si protectia fata de liza osmotica sau de prezenta unor substante toxice, antibiotice ş.

Unele bacterii au inca un invelis de natura gelatinoasa, care acopera peretele propriu-zis, formand o structura numita capsula, care in functie de grosime si raporturile sale cu celula bacteriana poate fi de mai multe tipuri: macrocapsula, microcapsula, strat bacterii unicelulare glicocalix si zooglee.

Structura celulara a bacteriei Capsula este formata dintr-o matrice fibroasa. Ea poate fi rigida, flexibila sau integrata prin asociere cu suprafata periferica.

In timp ce capsula este uniform repartizata pe suprafata celulei, stratul mucos se prezinta sub forma unei mase neorganizate de filamente polizaharidice, cu rol major in adezivitatea bacteriilor de suprafete. Uneori stratul mucos leaga prin fibrile extracelulare mai multe bacterii, formand zoogleea. Capsula si stratul mucos sunt componente inerte rezultate din metabolismul celulei care ii asigură protectie la desicatie, iar in cazul bacteriilor patogene le mareste rezistenta la actiunea fagocitelor.

La unele bacterii se mai pot intalni urmatoarele formatiuni: — flageli cilisunt organite bacterii unicelulare locomotie prezente sub forma unor filamente. Deplasarea bacteriei se produce prin rotirea flagelului in jurul axului ca o elice. Membrana citoplasmatica, situata in interiorul peretelui celular, este foarte subtire si alcatuita din straturi de fosfolipide in care sunt situate proteine integrate si proteine globulare.

Ea are un rol vital in retinere citoplasmei la bacteriile lipsite de perete celular, in permeabilitatea selectiva si mentinerea presiunii interne a celulei. La unele bacterii, in continutul citoplasmatic se afla si diversi pigmenti cu rol diferit, iar la cele fotosintetizante se gasesc si corpusculi clorofilieni tylacoizi.

Dintre structurile interne ale citoplasmei fac parte si anumite organite: — mezozomii, sau corpii membranosi, care rezulta prin invaginari ale membranei plasmatice si au un rol functional important in cresterea suprafetei si in diviziunea celulara.

Contribuie la sinteza peretelui celular, in procese secretorii ale metabolitilor si in procesul de respiratie; — vacuolele de gaz, care au un perete rigid, alcatuit din proteine cu molecule mici, permeabil la gaz si impermeabil la apa; — ribozomii granulele lui Palade — formațiuni corpusculare proteice, purtatoare de acizi nucleici ARNin care se produce biosinteza proteica. bacterii unicelulare

Sunt in numar foarte mare si confera citoplasmei aspectul fin, granular. Respiratie si nutritie Bacteriile isi procura energia necesara proceselor vitale printr-un sir de procese de oxidare si de reducere preluarea hidrogenului rezultat din diferite reactii catabolice prin intermediul unei dehidrogenaze si cedarea catre un acceptor, care poate fi oxigenul sau o alta substanta.

Unele bacterii, in dezvoltarea lor, au nevoie de oxigen, altele traiesc numai in lipsa lui.

Dupa acest criteriu se deosebesc mai multe tipuri si subtipuri de bacterii: — bacterii aerobe, care folosesc oxigenul ca acceptor de hidrogen. In etapele intermediare intervin citocromii si citocromoxidazele: — bacterii strict aerobe, cele carora le lipsesc enzimele necesare respiratiei anaerobe Mycobacterium tuberculosis, Bacillus species ; — bacterii unicelulare anaerobe, care utilizeaza alt acceptor de hidrogen decat oxigenul, care poate fi un compus organic sau anorganic; — bacterii strict anaerobe, pentru care oxigenul este toxic C.

Majoritatea bacteriilor nu au clorofila si de aceea modul lor de viata este heterotrof, traind ca saprofite pe substante organice in descompunere sau parazite pe organisme vii. O serie de bacterii traiesc in simbioza cu alte organisme. Sunt si unele bacterii, numite chemotrofe, care folosesc pentru sinteza substantelor organice, energia rezultata din oxidarea compusilor minerali.

BACTERIILE

Exista bacterii unicelulare foarte putine bacterii, care contin un pigment numit bacterioclorofila. Aceste bacterii se numesc fototrofe papillomavirus vaccine us fotosintetizante.

Bacteriile saprofite sunt separate in mai multe grupe: — bacterii de fermentatie sau diastasigene, produc fermentatia substantelor organice cu ajutorul unor enzime; — bacterii cromogene, cu pigmenti de culoare diferita; — bacterii fotogene, producatoare de lumina; — bacterii termogene, care produc energie calorica.

Printre bacteriile de fermentatie mentionam pe cele care secreta fermentul celulaza, care prin hidroliza descompune celuloza Bacillus celulosae. Altele, Proteus vulgaris, Bacillus putrificus, etc. Bacterii unicelulare categoria bacteriilor heterotrofe intra si cele patogene, care provoaca boli la plante si animale. Bacteriile chemotrofe cuprin urmatoarele grupe principale: — nitrificante, care transforma amoniacul din sol in acid azotos si apoi in acid azotic; — sulfuroase, oxideaza hidrogenul sulfurat in sulf si in continuare in acid sulfuric; — feruginoase, oxideaza compusii ferosi, transformandu-i in compusi ferici.

Bacterii unicelulare

Reproducere si dezvoltare Modul principal de inmultire a bacteriilor este diviziunea directa, celula impartindu-se printr-un perete transversal in doua celule. Sunt si bacterii Sphaerophorus, Escherichia la care s-a constatat fenomenul de transfer genetic prin conjugare sexualitate redusaintre doua bacterii cu polaritate sexuala diferita.

La unele bacterii, de forma alungita Bacillus, Clostridiumin conditii neprielnice de mediu, citoplasma pierde apa, se contracta, acumuleaza substante de rezerva si se acopera cu o membrana groasa, formandu-se astfel spori de rezistenta.

Un grup restrans de bacterii au dobandit in timp capacitatea genetica de a forma intr-un anumit bacterii unicelulare al ciclului lor de viata, o formatiune intracelulara denumita endospor, care asigura perpetuarea speciei datorita rezistentei mari la temperaturi ridicate si la lipsa de apa.

Bacteriile sporogene, formeaza intracelular un singur endospor, de aceea, sporularea este considerata ca o forma de rezistenta a celulei si nu o bacterii unicelulare bacterii unicelulare inmultire. In conditii favorabile de viata, in prezenta mediului nutritiv, bacteriile reactionează rapid si are loc cresterea, proces prin care se produce marirea coordonata a tuturor componentelor celulei, rezultata prin adaugarea de substanta nou formata prin biosinteza.

Itinerarii pontice

In cazul in care prin crestere se produce o modificare in raportul optim stabilit genetic intre suprafata care asimileaza si volumul care acumuleaza, se declanseaza reproducerea prin sciziune, care va restabili raportul vital. Rolul bacteriilor in natura este foarte mare, in principal prin descompunerea substantelor organice, rezultate din moartea organismelor vii. In modul acesta se purifica mediul si se improspateaza cu noi elemente. De activitatea lor depinde ciclul carbonului, azotului, fosforului, fierului, etc.

In Marea Neagra au fost inventariate de specii de bacterii marine si 52 de specii de cianobacterii alge albastre-verzi. Bacterii marine Cele mai multe bacterii marine sunt Gram negative, mobile, aerobe, facultativ anaerobe, iar cele din adancul sedimentelor obligat anaerobe.

1. Colon cleanse natural recipe
2. Organism unicelular - washnow.ro
3. Ockovani hpv divky
4. Bacterii | Itinerarii pontice
5. Traducere "organismele unicelulare" în engleză Bacterii unicelulare Aceste exemple pot conține bacterii unicelulare colocviali.

Bacteriile care traiesc la suprafata sunt cromogene, sintetizeaza pigmenti galbeni, portocalii, bruni, verzi, rosii, negricare le protejeaza fata de efectul nociv al radiatiilor luminii. Bacteriile marine au diverse roluri fiind amonificatori, nitrit si nitrat bacterii, denitrificatori, sulfoxidante si sulfat reducatoare, ferobacterii, proteolitice, fermentative, chitinolitice, celulozolitice.

Bacterii din nisipul marin Caracteristici generale ale bacteriilor din Marea Neagra: — speciile intalnite apartin genurilor: Vibrio, Streptomyces, Spirillum, Micrococcus, Sarcina, Nocardia, Pseudomonas, Bacillus, Corynebacterium etc.

Share this:.